A muncit peste 64 de ore și a alergat la semimaraton!

Iulian Topliceanu (24 de ani) s-a născut în Bușteni și are o poveste impresionantă în spate, iar ultima ispravă îl scoate din tiparul obișnuit al unui sportiv: a muncit peste 64 de ore și a alergat la semimaraton!

Iulian a devenit un adevărat supererou pentru persoanele apropiate, și nu numai! Pasiunea adevărată pentru alergat și motivația nemărginită au dărâmat granițele oboselii și ale lipsei de pregătire, împingându-l la linia de start. Ba mai mult decât atât, a scos și un timp bun, 1:43:13 pe diatanța de 21 km.

„Săptămâna în care s-a desfășurat semimaratonul a început și s-a terminat la muncă. Sunt agent de vânzări la Isostar. Vineri, sâmbătă și duminică am stat la eveniment la standul cu produse Isostar. În total, am muncit peste 64 de ore, apoi m-am aliniat să alerg la cursă! Nu m-am mai pregătit din luna mai, după primii 5 km nu mă mai ascultau picioarele, dar am vrut să alerg, pur și simplu. Am vrut să îmi testez limitele, să văd dacă pot face asta după atâtea ore de muncă. Sunt făcut să rezist!”, mărturisește mândru Iulian, încântat de performanța sa.

SPORTescu.ro a fost prezent la fața locului și vă relatează îmbinarea armoniasă pe care a realizat-o Iulian: utilul cu plăcutul. Duminică, în dimineața semimaratonului, era prezent la 6:30 la stand. Urma o zi grea, era conștient de asta, dar și-a menținut entuziasmul și nelipsita determinare. După terminarea cursei, l-am văzut fericit, cu zâmbetul pe buze, energic și întreg! S-a odihnit în jur de o oră, iar apoi… Surpriză! Din nou la muncă, din nou la stand, din nou interacționând cu clienții, cărora le furniza informațiile aferente și le vindea produse!

Cum a început pasiunea ta pentru alergat?

Pasiunea mea pentru alergat a început abia anul trecut, prin luna ianuarie. Fiind sătul de miștourile părinților că m-am îngrășat mult după ce m-am lăsat de fotbal, m-am hotărât să mă apuc de alergat. Alergam în Herăstrău cu fostul meu șef, dădeam o tură de parc. Nici adidași de alergat nu aveam, ci doar o pereche de bascheți (râde).

La ce competiții ai mai participat?

Anul trecut am fost la Cluj, primul semimaraton din viața mea! Nu cunoșteam deloc traseul, nu știam orașul… Am zis să țin pasul cu managerul meu, însă întotdeauna elevul își depășește profesorul. Am plecat o dată cu lotul național, primii 2-3 km am alergat cot la cot cu ei. Eram foarte entuziasmat. Am terminat într-o oră și 38 de minute, chiar mă pregătisem intens pentru acea competiție. Am mai alergat și în primvară, tot la Semimaratonul București.

Ce obiective ai pentru viitor?

În primăvară vreau să fac 10 km în 35 de minute și să alerg maratonul în toamnă. De asemenea, vreau să alerg un maraton în străinătate, cred că la Berlin. Mă motivez alergând, făcând cât mai mult sport. Este cea mai ușoară modalitate de a slăbi și de a duce o viață sănătoasă.

Iulian este un sportiv prin definiție, are sportul în sânge de mic! Prima lui iubire a fost… fotbalul! A făcut 15 ani fotbal, a jucat în echipa locală a Bușteniului, apoi la Târgu Măgurele, la Corbeanca, a dat probe la Astra și Petrolul, a fost și în echipa națională de amatori.

„Am jucat cam pe toate posturile, dar mi-a plăcut cel mai mult ca mijlocaș dreapta sau atacant. Purtam numărul 9!”

Spune-ne povestea ta cu primul contact cu sportul: fotbalul.

M-am apucat la 5 ani de fotbal, a fost mai mult o pasiune de-a tatălui meu decât a mea. În Bușteni nu prea aveai ce să faci decât fotbal. Îmi plăcea să joc fotbal, începusem să progresez, să devin din ce în ce mai bun. Destinul mi-a fost împotrivă. Puteam să plec în Anglia… Nu am plecat deoarece limita de vârstă era să fii născut pănâ pe 1 august, iar eu sunt pe 12 august… Am avut promisiuni de la Gaz Metan, a venit Pustai la Bușteni să ne vadă, i-a plăcut de mine, dar nu m-au lăsat părinții să plec, eram încă mic, se întâmpla prin clasa a 10-a sau a 11-a.

„Câteodată, îți amorțesc picioarele, nu simți când calci, simți că plutești. Nu știi dacă te mai poți opri… Dar mă bazez pe forță, pe moral, am fost foarte motivat, mi-am dorit să demonstrez că pot! E o plăcere să alerg, pentru mine nu este un chin!”

„Totul se leagă în jurul muncii. La mine nu există odihnă. Odihnă înseamnă noaptea, de la 12 la 6-7.”

Iulian Topliceanu

Credit foto: arhivă personală (facebook)