Top 20 cele mai importante momente din istoria sportului românesc (IV): Nadia

SPORTescu vă prezintă astăzi ultimul episod din serialul „Top 20 cele mai importante momente din istoria sportului românesc”, cu Nadia în prim-plan.

GettyImages-1578817-e1477387833534
Credit foto: Getty images

În episodul 1, ați citit despre primul sportiv român care a participat la Jocurile Olimpice și despre marile performanțe de la bob. În partea a doua, v-am reamintit despre boxerul Nicolae Linca și despre înotătoarea Diana Mocanu, iar în episodul 3, v-m readus în memorie momentele de glorie ale primei reprezentative a României în handbal și volei.

Dar să vedem acum primele cinci performanțe din istoria sportului românesc, în accepțiunea SPORTescu. Dacă topul vostru arată altfel, în prima lui parte sau în totalitatea lui, nu ezitați să ne scrieți la secțiunea Comentarii a acestu articol.

5. Elisabeta Lipă, cea mai bună canotoare a secolului XX.

sursa: collectionscanada.gc.ca
sursa: collectionscanada.gc.ca

În 1984, la numai 19 ani, Elisabeta Lipă a participat  pentru prima oară la o ediţie a Jocurilor Olimpice, câştigând medalia de aur la proba de dublu vâsle, alături de Marioara Popescu.

Patru ani mai târziu, la Seul, a obţinut doar medalia de argint la dublu vâsle şi bronzul la proba de patru vâsle. În 1989, la Bled (Iugoslavia), Lipă cucereşte prima şi singura medalie de aur la un Campionat Mondial, în proba de simplu vâsle. Această performanţă anunţa ce urma să se întâmple la Jocurile Olimpice din 1992.

La Barcelona, Elisabeta Lipă era considerată mare favorită la medalia de aur, în proba la care cucerise aurul la Mondialele din 1989 şi argintul la cele din 1991. Canotoarea născută în judeţul Suceava triumfă la ediţia spaniolă, învingându-le în finală pe Annelies Bredael (Belgia) şi pe Silken Laumann (Canada), cea din urmă fiind campioana mondială en-titre.

În 1996, la Atlanta, marea noastră canotoare concurează cu echipajul de 8+1 vâsle şi obţine medalia de aur. La următoarele două ediţii ale Jocurilor Olimpice, Sydney și Atena, echipajul românesc de 8+1 vâsle, din care a făcut parte şi Elisabeta Lipă, şi-a apărat cu succes medalia de aur.

În 2000, Federaţia Internaţională de Canotaj a desemnat-o cea mai bună canotoare a secolului XX. Pe lângă performanţele obţinute la Jocurile Olimpice, a mai obţinut 11 medalii la Campionatele Mondiale şi a fost de 25 de ori campioană naţională.

4. Iolanda Balaș, atleta care a dominat săritura în înălţime timp de un deceniu.

sursa: stirileprotv.ro
sursa: stirileprotv.ro

8 septembrie 1960, stadionul Olimpico din Roma, finala olimpică a probei de săritură în înălţime. Din cele 15 participante, doar patru au reuşit să depăşească înălţimea de 1,71 m.

Ştacheta este ridicată la 1,73 şi sita începe să cearnă. Dorothy Shirley (Marea Britanie) şi Jarosława Jóźwiakowska (Polonia) îşi epuizează cele trei încercări regulamentare fără să depăşească înălţimea. Iolanda Balaş reuşeste din prima şi este noua campioană olimpică, dar barierele sunt făcute să fie depăşite.

A continuat de una singură întrecerea şi a depăşit pe rând 1,75 m, 1,77, 1,81 şi 1,85 m! A încercat şi la 1,87, dar nu a putut bate recordul mondial al momentului. 14 centimetri a fost diferenţa dintre Iolanda Balaş şi cele două atlete clasate pe locurile 2 şi 3!

Patru ani mai târziu, la Tokyo, şi-a apărat cu succes aurul olimpic după ce a sărit 1,90 m, cu 10 centimetri mai mult decât ocupanta locului doi, Michele Brown (Australia).

Între 1956 şi 1961, Iolanda Balaş a corectat de 14 ori recordul mondial al probei, de la 1,75 metri şi până la 1,91 metri. Timp de nouă ani, între 1957 şi 1966, a triumfat în 154 de întreceri consecutive, lucru nemaiîntâlnit în competiţiile de atletism.

3. 20 de medalii olimpice de aur la ediţia din 1984

Captură de ecran din 2017.03.08 la 17.54.25

După ce Statele Unite ale Americii boicotaseră Jocurile Olimpice organizate la Moscova în 1980, la ediţia de la Los Angeles 1984 a venit rândul blocului comunist să nu participe. Singurele ţări din Estul Europei care au ales să concureze au fost România şi Iugoslavia.

Citeste si...  De ce este necesară organizarea de evenimente de marketing

Pentru delegaţia din ţara noastră, această participare a fost încununată cu un total de 53 de medalii olimpice, dintre care 20 de aur!

La finalul JO de la Los Angeles, România a ocupat locul 2 în clasamentul medaliilor, cea mai bună clasare din istoria participărilor olimpice.

Performanţa, chiar şi în absenţa Uniunii Sovietice, nu a fost neapărat una surprinzătoare, mulţi dintre medaliaţii români reuşind să câştige medalii atât la Campionatele Mondiale, cât şi la cele Europene premergătoare JO.

Cele mai multe trofee au fost obţinute în probele de atletism, 10 la număr.

Gimnasta Ecaterina Szabo (foto) a câştigat la această ediţie cinci medalii, patru de aur şi una de argint!

2. Primul număr unu mondial ATP a fost Ilie Năstase

sursa: evz.ro
sursa: evz.ro

23 august 1973. ATP anuntă primul clasament mondial al jucătorilor de tenis, iar locul întâi este ocupat de Ilie Năstase. Pentru tenismenul român, 1973 a fost cel mai bun an din carieră, cu participări la 32 de turnee, în 16 ocazii fiind câştigător la simplu, iar în 13 la dublu.

Printre marile victorii din acel an se numărau turneele de la Monte Carlo, Barcelona, Madrid, Roma, Roland Garros sau Masters-ul de la Boston, turneul de final de an dedicat primilor opt tenismeni din lume.

Între 1971 şi 1975, Ilie Năstase a câştigat de patru ori Turneul Campionilor (1971, 1972, 1973 şi 1975), iar o dată a fost finalist, în 1974.

Doar patru tenismeni au reuşit să triumfe de mai multe ori în acest turneu, aceştia fiind Roger Federer, Ivan Lendl, Pete Sampras şi Novak Djokovic.

Tot la acest turneu deţine cel mai bun procentaj de victorii (88%): 22 de victorii din 25 de meciuri jucate.

Timp de 40 de săptămâni, a fost numărul 1 mondial, până pe 2 iunie 1974. La turneele de simplu, Ilie Năstase a triumfat de 58 de ori, în timp ce la dublu a obţinut 45 de titluri.

Cele mai importante trofee câştigate în carieră au fost cele de la US Open (1972) şi Roland Garros (1973).

  1. Nadia, Zeița gimnasticii: prima notă de 10 din istorie!
sursa: okmagazine.ro
sursa: okmagazine.ro

La doar 14 ani, Nadia Comăneci a strălucit la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, devenind prima gimnastă care primeşte nota 10.

Performanţa din Canada fusese anunţată încă de la Campionatele Europene din 1975, când a câştigat trei medalii de aur şi una de argint, iar Associated Press o numea “Atleta anului”.

Pe 18 iulie 1976, la Montreal Forum, Nadia Comăneci obţinea prima notă de 10, la paralele. Tehnologia era învinsă, calculatorul care afişa notele gimnastelor fusese programat până la nota 9,95, astfel că, în acea zi, pe tabelă era arătată nota 1,00.

Nimeni nu se aştepta ca o gimnastă să reuşească un exerciţiu perfect. Performanţa a fost repetată încă de şase ori, lumea gimnasticii privind cu admiraţie spre româncă.

Trei medalii de aur (individual compus, paralele şi bârnă), una de argint (cu echipa) şi una de bronz (sol) au reprezentat palmaresul Nadiei Comăneci la ediţia de la Montreal.

După concursul de gimnastică, Daily Mirror scria astfel despre performanţa adolescentei de 14 ani: „Calificativul maxim obţinut de Nadia Comăneci deschide o epocă nouă în istoria gimnasticii mondiale. De acum încolo, se va vorbi despre gimnastica dinainte şi de după Nadia Comăneci.”

Patru ani mai târziu, la Moscova, va obţine două medalii de aur (bârnă şi sol) şi două medalii de argint (echipe şi individual compus).

Este recunoscută în întreaga lume, mulţi considerând-o cea mai bună gimnastă din istorie, iar în 1999 a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Naţiunile Unite.

Pentru români şi nu numai, va râmăne în memorie drept „Zeiţa de la Montreal”.

------------------------------
Dacă ţi-a plăcut articolul:
- lasă un comentariu mai jos sau intră în Comunitatea SPORTescu de aici, iar dacă exista un subiect care te-ar interesa mai mult te rugăm să ni-l comunici pe adresa redactiei;
- dă Share și transmite-l prietenilor tăi, poate și ei vor să-l citească.
Mulțumim.
----------
Acest articol este proprietatea SPORTescu.ro, fiind protejat de legea drepturilor de autor. Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și link către această pagină.

LĂSAȚI UN MESAJ

Loading Facebook Comments ...