Back in the 90’s: O opinie foarte subiectivă despre fotbalul spectacol

Back in the 90’s: Vă prezentăm în continuare o opinie foarte subiectivă, dar plină de emoție și nostalgie, despre fotbalul spectacol pe care unii dintre noi l-am văzut pe viu sau la tv.

opinie
Credit foto: sport pictures.eu

Dacă în săptămânile de iarnă v-am deprimat cu vestirea sfârșitului fotbalului așa cum îl știam noi în anii ’90, poate unii chiar din anii ’80, primăvara și căldura de afară mi-au oferit un moment de nostalgie plăcută. 

Mi-am amintit de golul lui Ilie Dumitrescu din meciul cu Argentina de la Campionatul Mondial din 1994, mi-am amintit de golul anulat al lui Dorinel Munteanu de la Euro ’96, gol perfect valabil înscris bulgarilor, dar mi-am amintit și de epicul duel din Liga Campionilor din sezonul 1996/1997. Mă refer la partida dintre Steaua București (nu FCSB) și Borussia Dortmund, duel care mai avusese loc cu un sezon în urmă. Acel 5-3 de pe Westfalenstadion (4 decembrie 1996) a fost punctul meu de plecare în aventura de fan al Borussiei Dortmund, echipa pe care o susțin și astăzi.

Fotbalul de ieri, fotbalul de azi

Da, în anii ’90, campionatele mondiale și europene erau crema fotbalului. Tot în anii ’90, aveam o echipă națională relevantă în Europa, dar și jucători care evoluau în campionate puternice (de exemplu, Craioveanu în Spania) și care nu ajungeau întotdeauna să fie titulari în echipa României. În mod sigur, Denis Alibec nu ar fi făcut partea din naționala României atunci. Viorel Moldovan, Florin Răducioiu sau Ilie Dumitrescu sunt doar trei motive solide în argumentația mea. 

Tot în anii ’90, transferul unui mare jucător (și campion mondial pe deasupra) la o echipă precum AS Roma era un motiv de mândrie în sine pentru acesta și nu o rampă de lansare pentru Juventus Torino. Și mă refer la căpitanul Braziliei, Cafu Marcos Evangelista de Morais (foto), care a evoluat înre 1997 și 2003 în capitala Italiei. Și vorbim de un triplu campion mondial și nu de un brazilian care a lăsat Liverpool pentru banii Barcelonei fără să câștige vreun titlu semnificativ cu cormoranii (Phillipe Coutinho, n.n.) sau de un francez de 19 ani care nu a mai vrut să joace la Dortmund  după doar un sezon în Bundesliga (Ousmane Dembélé, n.n), alegând tot mirajul catalan.

Vezi si...  EXCLUSIV SPORTESCU: Daum ar putea pleca mâine, după amicalul cu Chile! Lucescu și Dan Petrescu sunt pe listă

Îmi asum riscul de a părea naiv, dar poezia fotbalului din anii ’90 era mult mai atractivă decât androidul din 2018. Astăzi suntem martorii unui mare fond de investiții sau unei mari benzi de asamblare, care distruge sistematic orice formă de romantism a sportului rege. Din fericire, și o spun cu toată convingerea, mai există raze de speranță, cum ar fi de exemplu victoria lui Liverpool în fața mașinăriei lui Guardiola. Cu Liverpool între Real, Barcelona și Bayern, lucrurile par mai umane. Dar nu e de ajuns.

Cine lua Balonul de Aur înainte de Messi și Ronaldo?

Au existat jucători mai talentați, poate chiar mai complecși înainte de Lionel Messi și de Cristiano Ronaldo. Nu e nevoie să înșiruim zeci de nume de fotbaliști incredibili. Nu au câștigat de fiecare dată Balonul de Aur, dar nu aici voiau să ajungă, nu era un scop în sine.

A fost de exemplu anul 2013, când Bayern (o clientă fidelă a mcdonaldizării) a câștigat Champions League, Bundesliga și Cupa Germaniei. Cine credeți că a intrat atunci în posesia trofeului Balonul de Aur? Cristiano Ronaldo, desigur. Real nu se impusese în UCL și nici în Primera Division. Bayern îl propunea în acel an pe francezul Franck Ribéry pentru prestigioasa distincție. Și totuși portughezul a avut din nou întâietate.

Haideți să parcurgem exhaustiv lista distincțiilor Balonului de Aur din 1994 și până în 2004. Este un exercițiu interesant pentru cei născuți în jurul anului 2000 și care sunt pasionați de fotbal. De câte dintre aceste nume au auzit și ce pot spune despre jucătorii respectivi. Ar fi un experiment interesant.

Vezi si...  De ce eșuează fotbaliștii români în străinătate?

Iată galeria Balonului de Aur cuprinsă între 1994 și 2004.

Hristo Stoicicov (1994, un an fabulos pentru Bulgaria la mondialul american); George Weah (1995, atacant milanez, actualul președinte al Liberiei);
Matthias Sammer (1996, fostul mare fundaș de la Dortmund, dar și din naționala Germaniei);
Ronaldo (1997, nu Cristiano, ci acel Ronaldo Luís Nazário de Lima care făcea furori la Barcelona, Inter și apoi la Real Madrid, dar și la naționala Braziliei);

Zinedine Zidane (1998, după un Mondial de vis al cocoșilor galici);
Rivaldo (1999, înainte de Messi și Ronaldinho la Barcelona a jucat acest senzațional brazilian);
Luis Figo (2000, portughezul deja făcuse pasul la Real Madrid, trădând echipa din Barcelona);
Michael Owen (2001, când încă era parte a echipei din Liverpool și marca pentru naționala Angliei);
Ronaldo (2002. Atenție, distanța în timp e de 5 ani de la precedentul Balon de Aur câștigat de brazilian!);
Pavel Nedvěd (2003, cu toate că Juventus pierdea la penalty-uri finala UCL cu AC Milan, cehul a luat coroana)
Andrei Șevcenco (2004, ucraineanul de care m-am atașat emoțional încă din 1999, când Dinamo Kiev ajungea în semifinalele Champions League. 

Întrebare de 1.000 de puncte: Când a ajuns ultima dată în semifinalele Ligii Campionilor o echipă din Est? 

Răspuns: Dinamo Kiev în 1999. Cu legendarul Valeri Lobanovski pe bancă și cu doi atacanți senzaționali, Șevcenco și Rebrov.

Șevcenco era încă la Milan în 2004.

În 11 ani, au fost 10 laureați ai Balonului de Aur, între 1994 și 2004. Câți am avut în ultimii 10 ani? Numai doi: Messi și Ronaldo. Marketing, lipsa unei competiții reale cu alți jucători sau obișnuință?

Promit că voi vorbi mai mult despre fotbalul anilor ’90 săptămâna viitoare, ancorându-mă mai puțin de prezentul cenușiu.

------------------------------
Dacă ţi-a plăcut articolul și vrei să-l susții pe SPORTescu, iți dăm cateva idei:
- lasă un comentariu mai jos;
- intră în Comunitatea SPORTescu de aici;
- dă Share și transmite-l prietenilor tăi, poate și ei vor să-l citească.
Mulțumim.
----------
Acest articol este proprietatea SPORTescu.ro, fiind protejat de legea drepturilor de autor. Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.

Loading Facebook Comments ...

LĂSAȚI UN MESAJ