ASA a pierdut categoric prima manșă din turul III preliminar al Europa League, 0-3 acasă cu Saint Etienne, francezii dovedindu-se o echipă solidă, iar calificarea e jucată.

Aruncând o privire pe foile de joc, meciul de aseară promitea o confruntare echilibrată. Stăncioiu, N’Doye, Brandan, Golanski sau Mureşan păreau a fi o garanţie fermă, izvorâtă din plusul de experienţă pe care-l aduceau, faţă de ceilalţi coechipieri, că târg-mureşenii nu vor intra pe teren complexaţi din cauza numelor ce străluceau pe firmamentul echipei adverse, precum ledurile unei firme din centrul unui megalopolis: Pogba, Ruffier, Gradel sau Hamouma.
Din păcate, previziunile nu aveau să fie confirmate de ceea ce s-a întâmplat pe teren. Dând dovadă de un pragmatism nemţesc, echipa care a terminat sezonul trecut pe locul 5 în campionatul Franţei a spulberat reduta ardeleană cu două tunuri asemănătoare cu cele folosite de Mehmet când a cucerit Constantinopolul şi cu trei ghiulele.
Chiar dacă meciul nu părea să aibă elementele unei confruntări tactice rigide, am putut vedea la lucru un Saint Etienne care sosise în Transilvania cu intenţia de a rezolva, încă din prima manşă, calificarea. De altfel, min. 20 avea să consemneze primul semnal de alarmă, când mingea expediată de Hamouma loveşte bara transversală, pentru ca 4 minute mai târziu, Diomande să nu se dezică de numele pe care-l poartă şi să marcheze un gol spectaculos, care a făcut ca peste arena din Târgu Mureş să se aştearnă gerul.
ASA Târgu Mureş a suferit la capitolul apărare, atât pe cele două flancuri, cât şi în zona centrală, a fost precipitată în atac şi a expediat un singur şut pe poartă, abia în repriza secundă. În condiţiile în care Brandan, N’Doye şi Mureşan au fost copiile palide a ceea ce au arătat de-a lungul carierei, cele două execuţii ale lui Mahouma, din minutele 75 şi 83, nu făceau altceva decât să confirme diferenţa de valoare dintre cele două loturi şi să aşeze batista pe ţambalul dezacordat al ardelenilor.
În final, ASA mi-a lăsat impresia unei nave eşuate din care n-a scăpat cine a putut, ci doar crupierul care a fixat bila pe fatidicul 3 roşu, măsluind în felul acesta o calificare pe care, iertată fie-mi opinia, n-o merită.
Le jeux sont faits, rien ne va plus.
Credit foto: Valics Lehel / sportpictures.eu
------------------------------
Dacă ţi-a plăcut articolul intră în Comunitatea SPORTescu de aici și distribuie-l către prietenii tăi. Poate și ei vor să-l citească. Mulțumim.
----------
Acest articol este proprietatea SPORTescu.ro, fiind protejat de legea drepturilor de autor.
Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articolul respectiv.










































