Cum se bat fetele. Un sport dur, care dezvoltă disciplina și gândirea!

Cum se bat fetele, ele care sunt fine, gingașe, frumoase, intangibile? Ana Tarasov, o tânără de 26 de ani, ne vorbeşte despre ce înseamnă ambiţia unei femei de a practica arte maţiale, în ciuda durităţii şi întensiţăţii atât fizice, cât şi psihice ale acestui sport.

Ana este din Bucureşti şi practică de 17 ani (de la vârsta de 9 ani) Karate Kyokushin, un stil de karate de tip full-contact. Ea este deţinătoare a centurii negre 1DAN.

Deşi, în general, artele marţiale nu sunt foarte populare în România, mai ales când vine vorba de publicul feminin, Kyokushin este pentru Ana un stil de viaţă şi sportul prin care şi-a scos la suprafaţă ambiţia de luptătoare.

Un sport care the învață să fii puternic în viață

Chiar dacă iniţial duritatea antrenamentelor a speriat-o, nu s-a dat în lături şi a continuat să practice acest sport. Ana descrie karate kyokushin ca fiind „un stil de karate destul de dur, dar prin antrenament se dobândeşte rezistenţa necesară. Există anumite riscuri, ca în orice sport de contact. Totuşi, în competiţie nu sunt permise loviturile cu pumnul la faţă, ci numai cele de picior. Iar la fete, în general, luptele nu sunt chiar atât de dure, precum cele de la băieţi. Mai există şi excepţii, bineînţeles, uneori şi la fete sunt meciuri la fel de dure, mă refer aici la sportivele din Rusia, care sunt foarte puternice. Pe de altă parte, acest sport are şi o mulţime de părţi bune, iţi dezvoltă anumite calităti, precum gândirea, disciplina, autocontrolul, motricitatea şi te învaţă să fii puternic în viaţă. Dacă eşti puternic pe saltea, eşti puternic şi în viaţă.”

Iniţiativa de a practica acest sport a fost a tatălui său, pentru că dorea ca fiica lui să înveţe autoapărarea. Ideea nu a fost primită deloc cu entuziasm de Ana, care era o fire blajină. „Mergeam la antrenamente mai mult la insistenţele tatălui meu. Erau copii mai mari decât mine, care mă băteau. Dădeau destul de tare în mine la antrenamente, eu eram prea blândă, ca să zic aşa. De câteva ori, chiar mi-am păcălit părinţii că merg la antrenament, iar eu de fapt mergeam la plimbare.”, mărturiseşte ea.

Cel mai periculos inamic – emoțiile!

Ambiţia Anei a ieşit la suprafaţă după primele competiţii şi după ce a câştigat primul titlu de campionă naţională la junioare. Tânăra recunoaşte că cei mai periculoşi inamici nu erau oponentele pe care urma să le înfrunte, ci emoţiile. Chiar şi acum mărturiseşte că mai are emoţii uneori, dar că reuşeşte mult mai bine să le ţină sub control.

În timp, au venit şi rezultatele. În 2011 a devenit campioană naţională, după care, vreme de trei ani nu a mai putut participa la nicio competiţie naţională, din cauza lipsei oponentelor. „Fiind un sport foarte dur, de tip full-contact, în care loviturile se aplică din plin, utilizând forţa maximă, din ce în ce mai puţine fete se încumetă să practice această disciplină şi se îndreaptă către stiluri mai «soft».”

Nici în momentul de faţă, situaţia nu stă foarte bine, pentru că, deşi sunt înscrişi ceva copii, când se face tranziţia de la juniorat la seniorat, mulţi renunţă din cauza riscurilor. „La copii si juniori se luptă cu protecţii, însemnând tibiere, mănuşi şi căşti, protecţii de piept la fete şi cochilii la baieţi. Deci riscurile nu sunt atât de mari. La nivel de seniori, lucrurile stau cu totul altfel, se luptă fără niciun fel de protecție, exceptând cele de piept la fete și cochiliile la băieți. Este mai aproape de lupta reală.”

Cariera Anei a avut o dezvoltare anevoioasă. În 2013, a fost obligată să ia o pauză de câteva luni, mulţi crezând că va renunţa la acest sport. Totuşi, din 2014, uşor-uşor, rezultatele ei au început să prindă contur, după cum ne povesteşte.  După o pauză de 9 luni, Ana a revenit la antrenamente cu două săptămâni înainte de Campionatul naţional. Cu toate astea, a devenit vicecampionană naţională şi a fost selectată în lotul naţional pentru Campionatul European de la Varna, din acest an.

În 2015, românca a participat la Campionatul Mondial de la Tokyo. Ana descrie acel moment ca „cel mai frumos” din cariera ei, după multe eforturi. „Chiar dacă am pierdut în faţa unei luptatoare din Japonia, a fost o experienţă frumoasă şi benefică. Mi-am dorit atât de mult, încât Dumnezeu mi-a ajutat. El a vrut să ajung acolo.”

Din partea Federaţiei Române de Arte Marţiale de Contact, Ana nu a primit prea mult sprijin, lipsa resurselor financiare şi a organizării deficitare fiind principalele probleme, iar pe lângă acest lucru, oamenii care activează în acest sport nu sunt solidari.

„Prea multe orgolii, prea multă sete de putere și de bani în sport!”

„Federaţia întâmpină în continuare probleme, nu există susţinere financiară, nu există un lot naţional clar definit. Ca să fiu sinceră, sunt prea multe orgolii, sete de putere şi de bani, ca şi în alte sporturi. Este trist, deoarece sportul ar trebui să unească, nu să dezbine oamenii. Este regretabil faptul că sportivii trebuie să suporte consecinţele. Antrenorii ar trebui să lase orgoliile şi certurile deoparte şi să încerce să colaboreze între ei, să fie profesionişti, să clădească ceva împreună. Pare cam dur ceea ce povestesc, dar aceasta este realitatea. Eu relatez lucrurile aşa cum sunt.”

Pentru Ana urmează Campionatul European Open de la Lublin (26-27 noiembrie), unde nu va exista limită de greutate, dar gândul că va înfruta oponente cu o greutate mult mai mare nu o sperie pe sportiva noastră: „Ceea ce mă motivează să continui este dorinţa de a dovedi că nu mi-am spus ultimul cuvânt în acest sport. După atâţia ani de muncă şi sacrificii, momente dificile, nu pot renunţa. Simt, ştiu că pot obţine mai mult de atât!„

Palmares la nivel internaţional

•2016 – locul 2 categoria senioare +55kg, 5th Open Moldova Cup Kyokushin Karate „Grand-Prix Mercedes”, Chişinău, Republica Moldova;

•2016 – Campionatul Balcanic de Karate Kyokushinkai – locul 2, kumite categoria senioare – 65kg, Varna, Bulgaria;

•2016 – Campionatul European de Karate Kyokushinkai Kumite pe Categorii de Greutate, locul 6 – proba kumite categoria senioare – 55 kg, Berlin, Germania;

•2016 – „Ensi Cup”, Openul Ungariei Karate Kyokushinkai – locul 2, kumite categoria senioare – 65 kg, Budapesta, Ungaria;

•2015- participare la Campionatul Mondial Open Karate Kyokushinkai IKO 1, Tokyo, Japonia;

•2015 – Campionatul European de Karate Kyokushinkai Kumite pe Categorii de Greutate, locul 6 – proba kumite, categoria senioare – 55 kg, Berlin, Germania;

•2014 – locul 1 kumite categoria senioare +60 kg, Concursul Internaţional III Open Moldova Cup Kyokushin Karate Grand-Prix Mercedes, Chișinău, Republica Moldova.