Maradona din Rucăr, autoportret. Cum am realizat că sunt decar

Maradona din Carpați a fost Hagi, iar eu sunt Maradona din Rucăr! Ca o prezentare și fară falsă modestie, consider că sunt de departe cel mai bun mijlocaș „Box-to-Box” din Liga 1.

Fotografii: Răzvan Păsărică / sportpictures.eu

Am terminat 3 facultăți, mai exact sport, religie și psihologie, dar am decis să mă axez tot pe fotbal, nu se cere nici gramatică, nici literatura limbii române. Numa’ bine!

Oricum, tata mi-a spus: ori cu oile prin munți, ori la fotbal. Cartea nu e pentru mine. M-am gândit să aleg oile, dar am ajuns la concluzia că nici oile nu sunt de mine, în momentul in care i-am pierdut 5 oi lu’ tata în prima zi de oierit.

Mă gândeam totuși că, făcând această alegere, nu aș fi reușit nicicum să fiu cel mai bun din lume pe domeniul ciobănismului. M-aș fi luptat cu Giginho, iar el joaca in UCL de multă vreme. Am renunțat și la oi.

Așa a început povestea mea de dragoste (cu Fotbalul), la FC Rucăr. Acolo am realizat că sunt decar, dă-mă naibii, am ambele picioare, am, n-am mingea, dau la poartă! Toate golurile să apeleze la mine.

M-am format ca și fotbalist, după care am făcut pasul către internațional. Deja le spusesem prietenilor că este vorba de Internazionale. Vă dati seama, de la oi la Milano?  A doua zi, m-am trezit în Curtea de Argeș. M-am împăcat cu ideea că e prea târziu ca să mai joc la Milano, îi las pe cei tineri.

A urmat Pandurii Tg. Jiu, echipa unde m-am consacrat ca și fotbalist, am rămas puțin nedumerit după un meci cu Steaua, pierdut cu 6-0 în Ghencea. Oare cum poți să dai 6 goluri fără să ai nici o ocazie!? Meritam victoria, da!

Noi, gorjenii. 

În Hexagon, dacă ești român, nu ești fotbalist!

 Prin 2010, m-au transferat ăia de la Evian. Inițial, am crezut că merg la o fabrică de apă plată. Am zis că am dat lovitura, dar nu mi s-a dat nici o șansă să joc, din cauză că sunt român. Dacă eram străin, poate îmi dădeau șanse!

M-am întors în România, la Dinamo, pentru că sunt dinamovist de mic și împreună cu colegii mei am reușit performanța de a-l demite pe Nea’ Ando, deși am spus-o și-o repet: Când echipa nu merge, antrenorul este vinovat, dar Andone nu are nicio vină. Săracu’!

Am jucat 17 meciuri și pentru CFR Cluj, dădeau bine la CV. Totuși, lui Dănut nu i-a plăcut de mine, nu știam cum să pun presiune pe adversari la flash-interview, pff… limba română bat-o vina!

Ăștia de la Dinamo se tot pregăteau de Șampions Lig!

Apoi am revenit la Dinamo și, ce crezi, câinii mei se tot pregăteau de Șampions Lig încă de la prima mea descălecare acolo. Bă, da nimic!?

Apoi m-am dus la Craiova, am trădat rasa, dar știti voi, vorba aia, “Frate, frate, dar brânza-i pe bani!”.

În prima mea zi în Bănie, am mers să îl cunosc pe domnu’ antrenor. Am ajuns la baza de pregătire, portarul m-a recunoscut si mi-a spus: „Vezi că te așteaptă Papură în spate”. Nu știam că Pigliacelli apară și poarta întregului complex CSU.

Am mers în spate și m-am oprit langă o gârlă, văzând apa îl căutam cu privirea pe domnul antrenor. Știu că papura este o plantă care crește pe lângă apă. M-a găsit el până la urmă, era om. Ce chestie, bă!

În final, ascultați ce vă spun: dacă arbitrii ne acordă acel 5% în meciurile de acasă, în vară suntem campeoni! 

Eu am fost Dan Nistor, vă pup!

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare!

------------------------------
Dacă ţi-a plăcut articolul și vrei să susții SPORTescu, iți dăm cateva idei:
- folosim unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile afiliate, site-ul nostru primește un comision din partea magazinelor pe care le promovăm. Nu te costă nimic în plus și ai șansa să ne susții;
- intră în Comunitatea SPORTescu de aici;
- dă Share și transmite-l prietenilor tăi, poate și ei vor să-l citească.
Mulțumim.
----------
Acest articol este proprietatea SPORTescu.ro, fiind protejat de legea drepturilor de autor. Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Loading Facebook Comments ...