Șahul se va preda în școli! 800 de cadre didactice au fost deja instruite. Interviu cu marele maestru internațional Tiberiu Georgescu

Tiberiu Georgescu are doar 32 de ani, dar e implicat într-o sumedenie de proiecte. Lector universitar doctor în ASE, membru al Federației Române de Șah, manager al secției de șah a CSU ASE, campioană națională anul trecut atât la feminin, cât și la masculin, președinte al Comisiei Tehnice din cadrul Federației Internaționale de Șah, Tiberiu este și co-fondatorul companiei de software Chess Coders!

sahul

Cum se completează programarea în IT cu șahul?

La şah planifici mutări în avans… Te bazezi pe raţionamente logice de tip cauză-efect. Fac o anumită mutare, observ rezultatul, apoi analizez o serie de noi posibile mutări și efectele acestora. Revin și repet acest proces, evaluând consecințele fiecărei variante. Uneori fac comparații. Procesul este asemănător cu programarea. Similar, în programare una dintre cele mai utilizate metode se numeşte trial and error. Practic, faci încercări repetate, variate, care sunt realizate până  la succes. Există multiple mecanisme de gândire dificil de dezvoltat, dar prin practicarea șahului sau a programării, le poți cultiva.

De ce să practicăm şahul?

Şahul este un instrument de educaţie fantastic la orice vârstă, dar mai ales pentru copii. Chiar şi la nivel de performanţă, şahul este foarte util până pe la 14-16 ani. După acea vârstă, când jucătorii profesionişti deja au un nivel foarte ridicat, şahul nu mai reprezintă pentru aceştia un instrument de educaţie. Se ajunge la supraspecializare. Fac o paralelă cu alte sporturi: e foarte bine să practici fotbalul, handbalul, baschetul, etc, dar, de la un punct încolo, când practici supraspecializat, nu mai e la fel de util nici pentru corp. Efortul devine adesea prea mare, tot acel proces repetat de efort-recuperare, devine nesănătos, și s-ar putea chiar să dăuneze.

Deci și la șah e la fel?

Da. Ca să ajungi jucător profesionist cu un renume mondial, trebuie să faci niște sacrificii. Le recomand tuturor, mai ales copiilor, să practice șahul pentru educaţie, dar până într-un punct. De la acel punct încolo, este decizia jucătorului legată de cât de mult iubeşte sportul pe care îl practică şi ce sacrificii este dispus să facă pentru a ajunge în top.

V-ați gândit la o colaborare cu Ministerul Educației pentru a introduce șahul în școli?

Da. Colaborăm cu Ministerul Educației, vom introduce șahul în școli. În urmă cu doi ani, am început să lucrăm la acest proiect. Am pregătit toată documentația pentru a o depune la Minister, am primit o acreditare pentru două cursuri opţionale de șah. În trecut, s-au încercat inițiative similare la nivel de profesori de educaţie fizică, dar proiectul nu a avut succesul sperat. De regulă, profesorii de sport sunt mai pasionați de sporturile fizice, pe care mulţi dintre ei le-au şi practicat în tinereţe, decât de sportul minții. Acum, încercăm la nivel de învățători și suntem convinși că aceasta este cheia, pentru că învățătorii își doresc mereu să găsescă noi căi de a-i atrage pe copii să învețe, să se dezvolte, să studieze. Și se pare că șahul prinde foarte bine la clasele I-IV. Am format deja 800 de cadre didactice. 

Cum le-ați format?

Am organizat cursuri prin care am instruit mai mulți formatori. Iar aceștia sunt plătiți de Federația Română de Șah să formeze la rândul lor alte cadre didactice.

Vor fi 5000 de profesori de șah!

Pe județe sau cum?

Pe județe, da. Vrem să implementăm proiectul în toată țara, vrem să ajungem cât mai rapid la 5000 de profesori formați și apoi să încercăm să-i stimulăm.  

Ce înseamnă „formați”?

Urmează un curs de patru luni, apoi dau un examen…

Deci asta faceți cu învățătorii?

Da. Din mai multe motive. Noi credem că la clasele I-IV șahul este cel mai benefic, poate avea impact puternic pentru copii. Iar copiii buni pot veni și spre performanță. Apoi, aici este mai ușor să intrăm, să-i convingem pe învățători să lucreze. În clasele V-VIII, copiii deja încep să se gândească la Evaluarea Națională, în IX-XII la Bacalaureat…

De ce să-ți dai copilul la șah?

Ajută la dezvoltarea inteligenţei şi la îmbunătățirea atenției, concentrării. Trăim într-o societate în care totul se desfășoară pe repede înainte. Mie îmi e greu să mă concentrez, pentru că totul se întâmplă cu o viteză extraordinară. Acum, de când stăm de vorbă, am primit vreo 15 mesaje pe whatsapp. Ne e dificil să ne izolăm de toate acestea și să lucrăm concentrați măcar o jumătate de oră. Șahul te ajută, ba chiar te obligă să înveți să faci asta. Şahul te obligă să fii disciplinat şi să înveţi să îţi asumi responsabilitatea. Un copil de 7 ani a pupat-o pe mama lui la intrarea în sală, apoi nu mai are voie să discute cu ea. E complet interzis. Părintele nu are voie să intre înăuntru, iar în sala de joc este doar el, copilul, cu adversarul. E responsabilitatea lui ce face mai departe.  

Șahul stimulează foarte mult inteligența

La șah nu există și public?

Ba da, dar publicul stă după geam. Cei din tribune nu au voie să sufle, nu au voie să vorbească. Foarte rar înveți la vârste fragede să pierzi. La alte sporturi, pierde echipa. Sunt doar câteva sporturi unde pierzi la nivel individual, la tenis, la arte marţiale, la șah… Aici învățăm copiii că pot avea și înfrângeri. Apoi, șahul stimulează foarte mult inteligența. Cauză-efect. „Am făcut o mutare slabă, mi-a luat regina, am pierdut. Aha, am înțeles, deci chiar contează ceea ce fac eu.”

Altfel nu percep că în viață poți și pierde…

În viața de zi cu zi, din cauza faptului că părinții intervin, copiii ajung să nu-și dea seama de consecințele faptelor lor. Fac o acțiune greșită, părintele o rezolvă. Și-atunci, ei nu sunt stimulați să înțeleagă acest concept, cauză-efect. Ba chiar, odată cu parenting-ul modern, unde se acordă foarte mare atenție copilului, am observat că părintele tinde să-l supraprotejeze pe copil și, cu atât mai mult, acesta nu va înțelege acest mecanism de acţiune şi reacţiune.

Vezi și:   Roma, așa cum nu am văzut-o niciodată!

Alte beneficii ale șahului?

Ca instrument, șahul e fantastic, pentru că ajungi să gândești fără să-ți dai seama. Dacă-i dau unui copil să facă niște calcule matematice, de regulă el o percepe drept muncă. Dacă face programare, pe care eu personal o iubesc, greu îl voi convinge până spre 10-12 ani că e ceva amuzant. În schimb, şahul îi atrage pe cei mici. 

La CSU ASE ce vă mai propuneți după câștigarea titlurilor anul trecut și la feminin, și la masculin?

Mai întâi, am dorit să dezvoltăm CSU ASE la nivel de performanţă, am creat CSU ASE ca un brand, ca un simbol. Toată lumea în ASE știe de rezultatele secţiei de șah. Acum este perioada în care încercăm să atragem cât mai mulți studenți și profesori alături. Avem cursuri gratuite pentru copiii cadrelor didactice și ai  personalului auxiliar, dar și pentru parteneri de-ai noștri.

„Să ne amintim că suntem oameni”

Copii cu ce vârste?

Între 6 și 12 ani. Avem, bineînțeles, și cursuri pentru studenți, de la 18 la 60 de ani, fie online, fie față în față. Cele pentru copii sunt doar față în față. Acum, ne dorim foarte mult să creștem pe orizontală, adică să se bucure toată lumea de șah. Sunt și alte beneficii legate de șah pentru adulți.

Spune-ți-ne câteva…

Principalul este acela de egalizator social. Nu contează de unde vii, că ești de o anumită rasă, că ești bărbat sau femeie, nu contează statutul social, nimic. Când ne-am pus la o masă și avem o tablă de șah în față, suntem egali. Poate juca și un copil de 10 ani cu un adult de 50. E egalitate, e un dialog de idei. Într-o societate din ce în ce mai dezbinată, avem nevoie de instrumente prin care să apropiem un pic oamenii, să ne amintim că suntem oameni și că scopul este să ne ajutăm. La nivel de ASE, asta ne dorim, să transmitem niște valori precum meritocrație, comunicare, colaborare. Pe scurt, șahul este nobil, e ceva foarte frumos.

Colaborare cum, că ești singur, față în față cu un adversar?

Colaborare în sensul în care ne strângem 10 oameni, jucăm unul cu celălalt, comentăm împreună, organizăm un turneu, lucrăm împreună. Dar, într-adevăr, când joci, ești singur. Cam asta se întâmplă și-n viață. Colaborăm non-stop cu cei din jurul nostru, dar deciziile le luăm singuri, trăim singuri gândurile noastre.

Am văzut că se poate și trișa în șah.

Da, e o mare problemă. Dacă un jucător reușește să comunice cu cineva din exterior, poate trișa.

Lupta împotriva trișorilor: Verificare cu scanere, ca la aeroport!

Nu e verificat înainte?

La șah, verificăm cu scanere, ca la aeroport, dar oamenii sunt creativi și pot găsi soluții. Din fericire, la șah e destul de mic procentul de trișori, mult mai mic decât la alte sporturi. Dar problema este că, dacă trișezi la șah, automat câștigi. La ciclism, de exemplu, au fost multe controverse legate de doping și probabil că mulți dintre sportivi se dopează. Dar acolo, chiar dacă te dopezi, nu înseamnă neapărat că și câștigi. Nu înseamnă că dacă eu mâine mă dopez ajung campion național la ciclism. Posibil să am un avantaj de 10%, poate ceva mai mult. La șah, dacă trișezi, eşti campion.

Dar cum, cu o cameră video?

Noi transmitem live partidele importante.

A, deci cel care-l ajută pe trișor vede meciul.

Exact. Cel care trișează are nevoie doar de o cască în ureche.

Și casca nu se vede?

Nu. Păi este o metodă cu care mai trișau studenții pe vremuri. În prezent, este mai rar întâlnită. Casca este cât un bob de mazăre și se lipește pe timpan. Ea este depistată prin scanere, dar trișorii au tot felul de metode ingenioase. De exemplu, uneori, lasă acea cască la toaletă și o iau ulterior.  

Au fost cazuri în România?

Anul trecut, am fost martorii unei tentative de acest tip la Campionatul Mondial organizat de România. Un copil a încercat să trișeze lăsând un telefon în toaletă. Intrarea în sala de joc cu dispozitive electronice este interzisă, dar el a venit înainte cu ceva timp de începerea partidei şi a ascuns telefonul în baie. Telefonul a fost descoperit de către persoana de serviciu chiar înainte de începerea rundei. Pentru că nu era în posesia copilului, regulamentul nu prevedea consecinţe. Chiar dacă nu am putut lua măsuri disciplinare împotriva lui, am decis să fim extrem de vigilenți. Este o provocare să supraveghezi copiii.

Poate că nici dumneavoastră nu v-ar conveni, ca părinte…

Ca părinte, aș simți un oarecare disconfort în cazul în care copilul meu ar fi supus monitorizării sau verificării de către alți adulți. Prin urmare, toate acțiunile noastre trebuie să fie făcute cu grijă și respect.

Și ce s-a întâmplat cu copilul respectiv?

În partida următoare, după meci, același copil a fost supus unui control anti-cheating și s-a dovedit că de data aceasta avea un telefon la el, ascuns. Modul în care proceda era următorul: mergea la toaletă, consulta un program de şah foarte puternic instalat pe telefon, apoi se întorcea la tablă și reproducea mutările. În ziua de azi, tehnologia a avansat atât de mult, încât o aplicație de pe telefon poate învinge un campion mondial la șah. Aceasta este provocarea în șah. Dacă un jucător amator are acces la comunicare exterioară, ar putea învinge un campion mondial. Prin urmare, consecințele trișatului sunt extrem de serioase.

Vezi și:   Ce a declarat Cristina Neagu la revenirea în echipa națională de handbal a României

Cazul Niemann – Carlsen. Campionul mondial a plecat acasă în timpul competiției!

A fost de curând un caz cunoscut…

Da, anul trecut. Hans Niemann Moke, un tânăr american de 19 de ani, a jucat împotriva campionului mondial Magnus Carlsen în SUA, pe care l-a bătut rău, după o partidă excelentă. S-a presupus că Niemann a trișat. A doua zi după această partidă din circuitul Grand Chess Tour, Carlsen a decis să plece acasă, lăsând turneul în aer. A fost foarte neplăcut, era vorba despre un turneu închis. Practic, a plecat campionul mondial, care mai avea de jucat încă cinci partide, a fost un scandal internațional.

Magnus s-a prins că e ceva în neregulă, nu?

Sunt multe controverse. Unii spun că ar fi știut că trișează, ar fi avut niște informații din interior, ar fi aflat niște discuții între Niemann și antrenorul lui. Alții cred că pur și simplu doar a bănuit. Magnus n-a mai făcut niciodată așa ceva, să plece dintr-o competiție. Sigur nu știm ce a fost. Niemann nu a fost suspendat, iar povestea a făcut înconjurul pământului, inclusiv Elon Musk a postat despre asta. A fost o mare nebunie, care a dăunat pe de o parte șahului, dar a și pus șahul în prim-plan pentru câteva zile, în main stream.

Totuși, ce măsuri puteți lua împotriva trișorilor?

Cazul Niemann – Carlsen ne-a determinat pe noi la Federația Română de Șah și pe cei de la Federația Internațională, bineînțeles, de a lucra mai mult la măsurile anti-cheating. Dar nu-i ușor. Copilul despre care povesteam mai devreme a fost suspendat de Federația Română, care a fost acționată ulterior în instanță de părinți. Se va merge la TAS. Părinții sunt de acord că a avut telefonul la el, dar ei consideră că pedeapsa a fost prea dură.

Mare maestru internațional la 14 ani și jumătate! E român!

La CSU ASE aveți în echipă cel mai tânăr mare maestru internațional din România, așa-i?

Da, și pe cel mai tânăr, și pe al doilea cel mai tânăr mare maestru român. Cel mai tânăr este David Gavrilescu, care are 20 de ani și a devenit mare maestru anul trecut, fiind și vicecampion național. Iar celălalt, Bogdan Deac, este mai mare cu doi ani, dar el a devenit mare maestru de la 14 ani și jumătate. Bogdan este în acest moment în Top 30 mondial. Gavrilescu, care este şi student în ASE, a avut ghinionul să vină pandemia chiar atunci când era în vârf de formă. Au fost mult mai puține turnee, mult mai puține oportunități. Dar acum este din nou în creştere puternică.

CSU ASE a organizat la sfârșitul lunii august un puternic turneu internațional feminin de șah…

A fost cel mai puternic campionat de șah la feminin din acest an. A fost organizat chiar de o studentă de la noi, Andrada Popa. Ca participante, am avut patru dintre cele cinci membre ale echipei olimpice a României și jucătoare străine. Printre românce, vreau să o menționez pe Alessia Ciolacu, de două ori campioană națională, care a devenit de curând studentă în ASE.

Sunt și niște cheltuieli, bănuiesc. Cine vă ajută din punct de vedere financiar?

Am avut noroc de oameni extraordinari, care au crezut în povestea noastră. În prezent, sponsorii sunt One United, Altius și Prima Development. Niciuna dintre acesta companii nu ne-a ajutat pentru a primi la schimb promovare, ci pentru că au crezut în noi. Practic, nu ne-au cerut nimic la schimb, niciodată. De fiecare dată când am avut nevoie, au fost alături de noi.  

De ce o fac? Le place șahul?

Le place șahul cum le plac și alte sporturi. Fondatorul Prima Development a văzut o postare despre rezultatele noastre la nivel studențesc, a zis că vrea să ne cunoască, să discutăm, ne-am întâlnit, i-am spus povestea noastră. El ne-a istorisit cum a fost ajutat de două ori când era student, o dată cu o bursă de 1000 de euro și o dată cu o tabletă, iar aceste ajutoare i-au schimbat viața. Ne-a spus că de fiecare dată când a fost ajutat a primit un boost foarte mare în carieră, iar asta l-a făcut să creadă că poate fi mai puternic, că poate găsi ajutor. Și acum vrea, la rândul lui, să dea mai departe valul.

Frumos…

Sunt oameni care nu ne-au cerut niciodată un raport la nivel de comunicare, nu ne-au cerut niciodată să facem o postare, nu ne-au cerut nimic.

Șahiștii joacă fotbal și știu expresia antrenorului Petre Grigoraș – „Du-te, bă, la șah”

În fotbal, există o expresie, brevetată de antrenorul Petre Grigoraș – „Du-te, bă, la șah!” -, transmisă unui fotbalist care se văicărea după un contact mai tare. O știați?

Știu, știu. Și noi glumim pe tema asta. Poate surprinzător, mulți șahiști joacă fotbal. Chiar la Grand-Prix-ul 2023 de la Arad, cel mai puternic turneu Open din istoria României, cu peste 400 de participanți din 20 de țări, a fost un „side event” de fotbal. Au jucat doar cei care practică șahul sau aflați pe lângă eveniment. S-au înscris 11 echipe, în jur de 70 de șahiști, am avut arbitri de Liga a treia și a patra. Vlad Ardelenu, președintele Federației Române de Șah, a practicat fotbalul, eu l-am practicat.

Deci dumneavoastră ziceți „Du-te, mă, fotbal”…

Corect. Eu cred că se completează foarte bine. Șahiștii sunt mai buni dacă au practicat un sport de echipă, iar eu cred că un fotbalist va fi mai bun dacă practică șahul.

------------------------------
Dacă ţi-a plăcut articolul intră în Comunitatea SPORTescu de aici și distribuie-l către prietenii tăi. Poate și ei vor să-l citească. Mulțumim.
----------
Acest articol este proprietatea SPORTescu.ro, fiind protejat de legea drepturilor de autor. Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articolul respectiv.

LĂSAȚI UN MESAJ

Loading Facebook Comments ...