Soluție pentru performanță: bazele sportive să fie redate școlilor

Adrian Iacobini, managerul CSU ASE București consideră că banii care intră anual în sportul românesc nu sunt cheltuiți eficient și vine cu o propunere care poate transforma mișcarea sportivă din țara noastră într-o industrie care să contribuie la Produsul Intern Brut.

Într-un interviu acordat pentru Eurosport, Adrian Iacobini a vorbit despre sursele principale de finanțare ale sportului românesc. În fiecare an, acest sector este finanțat cu o sumă ce pare uriașă, de aproximativ un miliarde de euro, prin intermediul Ministerului Educației, al Agenției Naționale pentru Sport, al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, prin Consiliile Locale, prin Primării ș.a.

Adrian Iacobini: „Industria sportivă poate genera 10% din PIB!”

Cu toate acestea, performanțele sunt tot mai rare. Managerul CSU ASE București este de părere că industria sportivă autohtonă poate fi reorganizată astfel încât să lanseze mai mulți sportivi de valoare și „să producă până la 10% din Produsul Intern Brut, așa cum sportul generează chiar și 12% din PIB-ul Spaniei”. Prin sport există turism, producători de echipamente, producători de suplimente, și așa mai departe.

Cheia schimbării ar fi redarea terenurilor de sport către școli. „Soluția este foarte simplă: Ministerul Educației semnează un ordin prin care toate bazele sportive unde activează cluburile private, adică în școlile de stat – instituțiile Ministerului -, sunt redate școlilor. Fiecare școală are de mai bine de zece ani o Asociație Sportivă Școlară, care este persoană juridică. Nu dăm pe nimeni afară. Într-o școală se fac baschet, volei, karate. Eu, ca școală, anunț cluburile că spațiile nu mai sunt de închiriat, iar voi deveniți angajații școlii. Cluburile private nu vor mai avea drept de închiriere”, a propus Iacobini.

Astfel, campionatele școlare, liceale și universitare ar deveni mult mai puternice și s-ar pune accent pe performanță, nu pe profitul care reprezintă prioritatea oricărei afaceri private: „Cine spune că și-a făcut un club privat sportiv și vrea să facă performanță minte. Primul obiectiv este să facă profit și apoi poate să genereze performanță. Noi am trăit un pic din inerția anilor ’90. Până în 2000, nu existau cluburi private. Cluburile de stat (CSS-urile, LPS-urile) aveau un singur scop, să facă performanță”.

Comunitățile ar fi mai bine reprezentate

Un alt avantaj al sistemului propus de șeful CSU ASE este acela că fiecare comunitate ar fi mult mai bine reprezentată, echipa unei școli fiind formată din sportivi proveniți din vecinătatea ei. În antiteză, un club privat acceptă plătitori de abonament de oriunde. „De asta s-a inventat sportul: ca să reprezinte comunități, ca să nu se mai bată întregul oraș cu alt oraș, să nu se mai bată Sparta cu Atena. Atena își alegea un campion, Sparta își alegea un campion, se băteau cei doi campioni acolo sau la Jocurile Olimpice, se luptau, aruncau cu sulița, iar oamenii din oraș se simțeau mândri. Noi ne simțim mândri de Popovici că a luat aurul olimpic”.

În America nu există școli private de baschet, de fotbal, sau pentru alte discipline. Tot sportul se face în școală, la echipa școlii, echipa liceului, apoi cei care îl practică se duc la colegii, iar apoi ligile profesioniste sunt obligate ca 80% din sportivii pe care îi iau să-i selecteze doar din sistemul de colegii.

„Sportul este o industrie, iar noi nu o susținem în direcția bună”, a mai arătat Adrian Iacobini, care a dezvăluit o statistică surprinzătoare: „La fotbal sunt 110.000 de legitimați. Și probabil încă vreo 200.000 de oameni care îl practică, în cel mai bun caz. În schimb, sunt 850.000 de plătitori de abonamente la fitness”.

Soluția propusă nu se poate materializa decât cu sprijinul factorului politic, lipsa de continuitate la nivel guvernamental fiind un obstacol important. Dar, până la urmă, poate că vom avea un conducător al Sportului suficient de longeviv încât să demareze și să ducă până la capăt un asemenea proiect.