Mihaela Hogaș a luat aur mondial la patinaj viteză, deși România nu are nicio pistă de gheață!

Mihaela Hogaș a reușit să se claseze pe locul 1 în Cupa Mondială de patinaj viteză, dar România nu are nicio pistă de gheață.

O știre venită la sfârșitul săptămânii trecute de la Minsk (Belarus) a ieșit din tiparele normale ale sportului românesc. Mihaela Hogaș (21 de ani) a câștigat o etapă de Cupă Mondială la patinaj viteză, proba de 500 de metri!

Nu e nicio greșeală: sportiva de la CSM Corona Brașov a obținut primul loc la etapa de Cupă Mondială din Belarus, la categoria Non-Seniors (tineret, sub 23 de ani). Mai mult, Mihaela a câștigat ediția din acest an a Cupei Mondiale la 500 de metri la Under 23 de ani.

Tot în sezonul 2019-2020, Mihaela Hogaș a terminat pe locul 2 la „general” la 1.000 de metri, iar în total a avut șase clasări pe podium! Tot la Minsk, Bianca Stănică a terminat pe locul 2 în proba de 1.500 de metri.

Să ajungi numărul 1 în lume într-o disciplină, fie chiar și la categoria tineret, în condițiile în care nu ai nici măcar o pistă în țară, e de domeniu fantasticului. Infrastructura din țară pentru sporturile de iarnă este foarte redusă, astfel că astfel de rezultate, precum cele realizate de Mihaela Hogaș, nu au cum să nu te fascineze. Și cum să nu-ți pui întrebarea: „Cum a fost posibil?”

Ne pregătim în străinătate!

„Eu mă chinui de ani de zile să ajungem la aceste rezultate, am visat la ele chiar dacă nu avem o pistă de 400 de metri în țară. Suntem tot timpul nevoiți să găsim resurse materiale, să plecăm cu lunile de acasă pentru a ne antrena în altă țară. Nu este ușor să fii departe atât timp de familii și de prieteni”, ne-a relatat Bogdan Stănescu, antrenorul sportivelor.

Rezultatele de la patinaj viteză au devenit posibile după ce în ultima vreme a existat o finanțare pentru ca pregătirea specifică pe gheață să poată fi desfășurată pentru o perioadă mai lungă în afara țării.

„Au fost ani când începeam pregătirea pe gheață în decembrie, când ceilalți erau deja în refacere. Ușor-ușor, datorită rezultatelor bune, am obținut o altă finanțare, să putem pleca din septembrie pe gheață. La cinci săptămâni afară, am stat apoi câte două-trei săptămâni acasă. Ceva probleme au fost doar de Sărbători, din cauza sistemului din România. Pe 20 decembrie, se închid toate deconturile, astfel că nu am putut pleca în pregătire sau să rămânem acolo. Iar asta ne-a dat puțin peste cap. Dar când am reușit să reluăm pregătirea din plin, am adus aceste rezultate frumoase. Chiar dacă Mihaela Hogaș este neo-senior, ea a făcut deja barem de Jocurile Olimpice”, a precizat Bogdan Stănescu.

Ne-am luptat cu marile puteri ale lumii și le-am învins!

Neo-seniori este categoria tineret la nivel mondial în patinaj sau categoria U23, dar asta nu diminuează cu nimic din meritele Mihaelei Hogaș. Sportiva de la Corona Brașov a terminat pe locul 1 în lume în Cupa Mondială, sezonul 2019-2020.

„Ne-am luptat cu China, cu Germania, Canada, cu cele mai mari puteri ale sportului din lume. Cu toată modestia, chiar le-am bătut. Noi țintim către marea Olimpiadă, avem deja baremul de participare pentru Beijing 2022. Mihaela trebuia să fugă 39.5 și a fugit 39.4 de două ori. Încă de pe acum. Ea progresează anual în jur de 3-4 zecimi. Pe 100 de metri, este foarte rapidă, pleacă frecvent la 10.7, ceea ce în lume este foarte tare. 10.7 pentru o fată de 52 de kilograme este un rezultat extraordinar de bun”, ne-a relatat Bogdan Stănescu.

Antrenorul a întărit apoi ideea că, la finala Cupei Mondiale de la Minsk, sportivii români au putut participa după ce au obținut puncte la primele două etape, la Bjugn (Norvegia) și Enschede (Olanda), în noiembrie 2019. Acolo, spre exemplu, Mihaela Hogaș a avut alte clasări pe podium, în probele 500 de metri și 1.000 de metri.

12 ani de muncă în spate!

Pentru a ajunge la aceste rezultate, în spate sunt aproximativ 12 ani de muncă. „Eu le-am legat pentru prima dată la șireturi la 9 ani, iar de atunci am lucrat împreună până acum, la 20-21 de ani. Reprezentăm două cluburi din Brașov, dar de aproximativ 8 ani concurăm și în numele României”, ne-a destănuit Bogdan Stănescu.

Cum a reușit să motiveze acești copii, în condițiile în care nu există un oval de gheață de 400 de metri în România?

„Le-am schimbat puțin gândirea, să fim diferiți, în fiecare zi să dăm sută la sută din tot ce putem. Acești copii nu au știut să patineze ușor de la început, ci au muncit din greu ani de zile. Zi de zi, cu filmări, ne-am perfecționat, așa am ajuns să fim în Top. Eu am încercat să schimb puțin modul de a privi lucrurile, să nu mai dormim pe noi: Lasă, mă, că merge-așa! NU! Toți avem două mâini, două picioare, trebuie să facem cumva să devenim cei mai buni. Și am pus totul cap la cap”.

Și antrenorul își continuă povestea: „Repet, nu este o plăcere să plecăm atât timp de acasă. Drept dovadă, în programele mele de antrenament, sportivii răspund mult mai bine când sunt acasă. Vara ne antrenăm foarte mult pe role, pe bicicletă, pe alergare, folosim toate metodele de antrenament. Și răspund mult mai bine decât atunci când sunt plecați. După o perioadă foarte lungă de plecări, sportivii mai obosesc psihic, este mult mai greu să-i montez. Dar am reușit să formăm o echipă. În spatele acestor rezultate nu stau doar două fete, este o echipă întreagă de 7-8 sportivi, ne antrenăm împreună”.

Germanii ne organizează campionatele naționale!

În condițiile în care în România nu există o pistă de gheață, Campionatele Naționale la patinaj viteză se desfășoară anual în alte țări. Imaginați-vă cum ar fi ca toate jocurile de handbal, baschet, fotbal și alte competiții interne să se dispute doar în străinătate.

În acest sezon, Campionatele Naționale s-au desfășurat la Inzell (Germania), iar Cupa României, la Zakopanne (Polonia). „La Inzell, plătim doar o taxă de concurs. Noi avem niște abonamente foarte accesibile ca și preț. Pot concura și alți sportivi în acele întreceri, dar ne extrag din clasament, ne fac ierarhie separată. Mai nou, ne pun separat pe noi în perechi, avem campionatul nostru acolo. Până și cei din Germania ne ajută ca să avem campionatul nostru, să ne desfășurăm activitatea”, ne-a dezvăluit antrenorul.

Ce șanse sunt, totuși, ca lucrurile să intre în normalitate și în România, într-o țară montană, asta însemnând și un oval de gheață de 400 de metri?

„Sper ca, în urma rezultatelor din ultimii ani de la Jocurile Olimpice de tineret, din Cupa Mondială, să avem și noi un oval de gheață. Din ce am vorbit cu specialiștii, care pot construi o pistă de gheață, aceasta s-ar putea face în Poiana Mică (n.r. – Brașov, aprope de Poiana Brașov). Acolo s-ar putea construi printre cele mai rapide piste de patinaj viteză din lume și ar atrage numeroase concursuri, numeroși sportivi”, a venit răspunsul antrenorului. 

Belarus are de toate. România?

Până una-alta, în România sunt aproape 120 de copii și juniori la concursurile de vară pe role.

„Copii ar fi și la patinaj viteză, dar ne este foarte greu să-i ducem pe toți afară, pe gheață, costurile sunt foarte mari”, adaugă Bogdan Stănescu, revenit totuși cu un gust amar de la Minsk: „Belarus nu este chiar atât de departe de noi ca și țară, ca și dezvoltare, dar au atât de multe săli de sport, complexe sportive, patinoare, piste, de am rămas mut. Cum de numai noi nu putem să avem așa ceva? Și ne batem cu ei de la egal la egal. Adică i-am bătut tot timpul în ultimii ani. Rușii au buget nelimitat pentru sport, China vine cu bugete neliminate și noi ne batem cu ei de la egal la egal cu multă dăruire și cu multe sacrificii, pe care alți sportivi nu le-ar putea face sau nu le înțeleg”.

Bogdan Stănescu ne-a prezentat și obiectivele pe termen mediu: „Am vorbit cu sportivii, mai sunt nici 2 ani până la Jocurile Olimpice de la Beijing. Trebuie să ne pregătim continuu până atunci, să facem teste, să creștem, să vedem unde greșim. Vrem să ajungem la Jocurile Olimpice și nu doar să participăm. Nu putem visa la o medalie fără infrastructură, dar ar fi frumos să venim în prima parte a clasamentului. În orice caz, trebuie să facem mai mult decât au făcut alții pentru a reuși”.

Din păcate, marile povești de succes ale sportului românesc sunt mai degrabă triste. Iar linia tristeții este trasată chiar de la cel mai înalt nivel, de la politicieni, care au lăsat și sportul românesc de izbeliște.