Eroul unui oraș din România a fost închis din cauza fotbalului!

Eroul unui orășel din România a făcut închisoare din cauza fotbalului, când a ajuns antrenor. O poveste mai puțin știută, în rândurile ce urmează.

eroul

Caietul suporterului echipei de fotbal CIL Blaj păstrează între paginile sale, pentru data de 30.11.1975, amănunte legate de meciul disputat în deplasare cu Metalul Aiud.

Pe un teren acoperit de zăpadă și gheață, la care au asistat mai bine de 1000 de spectatori, jumătate din aceștia fiind suporteri ai Blajului, CIL pierde cu 4-2. O întâlnire disputată împotriva unei echipe din același județ care, în acel an, țintea promovarea din Divizia C în B.

Nu prea contează rezultatul, ci maniera de joc a gazdelor, arbitrajul și faptul că, după un atac violent, jucătorul Vasilică Haidău de la CIL Blaj se alege cu maxilarul rupt, tot el fiind cel eliminat mai apoi, în urma unei altercații cu atacatorul său.

eroul

Arbitru la promovare

Toate luate la un loc vor cântări enorm pentru viitor, schimbând dramatic cursul vieții unui om. Pe 13 iunie 1976, se joacă returul la Blaj, unul ce putea decide, înainte cu o etapă de finalul campionatului, echipa care va juca în sezonul următor în Divizia B.

Prin poziția pe care o ocupă, CIL nu are nicio pretenție. De promovare nu poate fi vorba, nici măcar nu a fost luată în discuție înaintea sezonului, iar o eventuală retrogradare în urma acestui meci era exclusă.

Indiferent de rezultat, formația din Blaj urma să joace și în sezonul viitor tot în Divizia C. Ca atare, meciul cu Metalul Aiud, din penultima etapă, de pe teren propriu, găsește echipa în postura celui ce arbitrează lupta la promovare. Chimica Târnăveni, contracandidata Aiudului la promovare, juca la Alba Iulia, cu proaspăta „Unirea” din localitate.

O victorie a echipei din Aiud la Blaj ar lămuri situația, cum, de altfel, o victorie a Blajului contra Aiudului ar deschide larg porțile Târnăveniului fotbalistic spre B, indiferent de ce vor face „chimiștii” la Alba Iulia.

În săptămâna de dinaintea meciului, atmosfera devine una specială. Oamenii ce au făcut deplasarea la Aiud, la meciul tur din toamnă, nu au uitat comportamentul nesportiv, de atunci, al gazdelor. Intrarea dură, cu mult peste regulile luptei sportive, asupra lui Haidău, era în continuare vie în memoria tuturor, stârnind dezbateri aprinse.

Cu maxilarul rupt, după imobilizarea medicală la care a fost supus, jucătorul Vasilică Haidău a mai trebuit să suporte și pierderea unui dinte, pentru a se putea hrăni. Arbitrajul, de asemenea, a lăsat atunci destule semne de întrebare, iar de ospitalitate din partea suporterilor aiudeni nu a putut fi vorba.

Rivalități și obiceiuri

La nivel simbolic, mai era apoi și perspectiva apartenenței pentru oamenii Blajului. Încă nu se scurseseră 10 ani de la ultima reformă administrativă, cea care a dus la apariția și consacrarea județelor în detrimentul raioanelor. Locuitorii orașului, acum aparținând de noul județ Alba, nu se indentificau suficient de mult cu noua realitate. Vie în obiceiurile și deprinderile lor era apartenența la alte zone din jur.

Polii de convergență, atât cei administrativi, sociali sau sentimentali, rămâneau văile dintre cele două Târnave, cu dealurile ce le înconjurau de-o parte și de alta, cu altele mai mici ce porneau și se ramificau din ele.

Cel puțin la nivel mental, orașele Sibiu, Brașov, Mediaș, orașe ce alături de Blaj au făcut parte din vechea organizare administrativă, păreau a fi mai aproape ca Alba-Iulia, Aiud sau Sebeș, noile orașe cu care Blajul trebuia să împartă acum județul.

Lumea împărțea în toate, nu doar în sport, vechile rivalități și credințe. Odată cu trecerea anilor însă, ideologiile acestea se vor estompa și pierde cu totul.

Revenind la meci, au fost însă și alte aspecte ce au contat cu mult mai mult ca aceste ambiții locale. Peste toate, însă, planează umbra partidului. „De la județ”, de la Alba Iulia , mai marii lumii de atunci hotărĂsc înainte ca jocul să se fi disputat.

Blajul, împărțind acum același județ cu Aiudul, ar trebui să se dea la o parte pentru ca aceștia din urmă să promoveze, iar județul să aibe, astfel, o reprezentantă în cel de-al doilea eșalon fotbalistic, ca valoare, al țării.

Bani pentru blat și bani pentru a juca în mod corect

Cu toate acestea, taberele implicate în luptă, Chimica Târnăveni și Metalul Aiud, nu lasă nimic la voia întâmplării. În zilele ce au precedat meciul, de la Târnăveni la Blaj ajung 37.500 de lei. Sunt bani adunați de organizatorul de competiții al clubului Chimica Târnăveni de la oamenii muncii din cadrul „Combinatului Chimic” din localitate, pe caiet, cu semnătura de la fiecare în parte.

Vezi și:   River Plate a câștigat Copa Sudamericana

Metalul Aiud adună mai mult, fix 40.000 lei, cu care vin la Blaj în ziua meciului. La nivelul Diviziei C, sumele puse în joc sunt mari. Indiferent de unde vin banii, aproape 40.000 de lei înseamnă leafa unui muncitor de categorie ridicată pe un an de zile. Ele au însă scopuri total diferite.

Aiudul simte ambiția Blajului și vrea să își asigure, să își securizeze victoria dinaintea disputării meciului. Târnăveniul intuiește manevrele din culise ale Aiudului și ale partidului din județul vecin și plusează la rândul lui, chiar dacă mai puțin, dar tot consistent, premiind o evoluție corectă a gazdelor de la Blaj.

Este momentul alegerilor cruciale, dar și al dezvăluirii adevăratelor caractere. Se formează mai multe tabere, în funcție de interese. Banul primează pentru cei mai experimentați jucători ai echipei și pentru antrenor, ce îi aleg pe cei ai Aiudului. Se merge, întrucâtva, și pe ce este trasat de la centru.

Eroul merge la două capete

Singur, antrenorul echipei, Virgil Moșneag, merge însă și la celălalt capăt. Alege și banii Târnăveniului, intuind tendințele războinice ale celui de-al doilea grup din echipă, cel al tinerilor și al altora ca Vasilică Haidău, care nu au căzut în ispită și care vor să joace pe viață și pe moarte. Practic, orice se putea întâmpla.

Moșneag era nimeni altul decât eroul Blajului din meciul cu Petrolul, când CIL, o echipă de raion, a eliminat puternica echipă din Ploiești, în 16-imile Cupei României. Moșneag, un planificator la Combinatul local, era chiar autorul golului victoriei de atunci, din minutul 120!

Golul lui Moșneag din poarta Petrolului, minutul 120 al partidei din 16-imile Cupei României 1964

După prima repriză, lucrurile au mers conform cu directivele de partid și cu dorința celor de la Aiud: 0-1. În a doua parte, gazdele se trezesc din „visare”, admonestate vehement de publicul prezent într-un număr foarte mare la stadionul din localitate: CIL Blaj bate pe Metalul Aiud cu 2-1(0-1), complicând niște lucruri ce ar fi trebuit să fie clare și punând stop planurilor vecinilor de județ, din Aiud, de a intra în B, dar și ambițiilor fotbalistice ale mai marilor județului.

Pentru unii din echipa Blajului a fost răzbunare, pentru alții, însă, doar tentația banului cu urmările plecate de aici.

Luarea și tăinuirea banilor

După acest meci, antrenorul echipei CIL Blaj, Virgil Moșneag, eroul de altădată, va face pușcărie. Capete de acuzare grele cad asupra lui: luarea și tăinuirea banilor veniți de la Târnăveni, bani destinați premierii întregii echipe. În joc sunt sumele strânse de la oamenii muncii.

Coleric și revendicativ, partidul mizează pe acest motiv în luarea poziției, același partid care, dacă nu și-ar fi văzut indicațiile ignorate, nu ar fi intervenit deloc. Cazuri au mai fost și nimeni nu s-a deranjat. Pe mai departe însă, pentru Virgil Moșneag, vorba care zice că de la înger la demon e doar un singur pas, pare să fi fost perfect adevărată.

Caietul suporterului echipei CIL Blaj nu păstrează notate între paginile sale evenimentele derulate după acest meci. În el sunt trecute doar aspecte ce țin mai mult de latura sportivă a întâlnirii. Câteva referiri se fac, totuși, atunci când vine vorba despre jucătorii care au vândut meciul ori au vrut să îl vândă, dar nu și-au putut duce planul la bun sfârșit. În consecință, ei au numele trecute cu litere mici, primind de asemenea cele mai scăzute note.

Se menționează, pe mai departe, atmosfera încinsă, patosul cu care și-au încurajat oamenii echipa favorită, dar și faptul că publicul a observat foarte rapid că anumiți jucători au vândut meciul.

Cel ce a scris caietul și cronica acestui joc a mers mai departe pe firul faptelor. Chiar dacă nu le-a notat, a aflat și restul amănuntelor, de cele mai multe ori chiar din gura celor implicați. Ele compun cadrul unei scene tipice: un oraș din categoria celor mici, în care o întâmplare de acest gen stârnește lungi și interminabile discuții. Însă, pentru a le afla și noi, va trebui să facem un exercițiu de imaginație, închipuindu-ne, puțin nuanțat, dar similar realității, cum au stat lucrurile.

Vezi și:   Știrile zilei: în genunchi în fața Nadiei Comăneci, mergem și noi la Mondiale, lipsa de curaj a lui Vassaras

Eroul, anchetat la București

Au trecut 12 ani de cea mai mare performanță sportivă a Blajului fotbalistic, cea prin care echipa de raion CIL Blaj elimina în Cupa României pe Petrolul Ploiești, multipla campioană a țării. Ni-l putem închipui pe autorul golului de atunci, jucătorul Moșneag, eroul urbei, acum antrenor al echipei, stând în fața anchetatorului său, la București, pe calea Rahovei. Așa a și fost.

Pe chip nu i se poate citi mare lucru. Pe fața obosită, probabil doar de la călătoria îndelungată la care a fost supus, o vagă bănuială, o îndoială strecurată în inimă, totuși, există.

Nu recunoaște nimic legat de banii primiți de la Târnăveni și neîmpărțiți cu nimeni. Până atunci, e drept, niciodată nu fusese implicat partidul și niciodată publicul blăjan nu își mai amenințase ori înjurase favoriții, în timpul meciului, cu atâta răutate ca acum și cu o asemenea fervoare.

Niciodată cel mai bun om al său de pe teren și din echipă, golgheterul Muntean, nu mai fusese atât de surprins de tăria propriei tribune ce sta să cadă peste el, încât, fără ca jocul să fie oprit, a cedat trântind-și maioul de pământ și sfârșind apoi prin a cere schimbare.

O imagine de la meciul tur dintre Metalul Aiud și CIL Blaj, scor 4-2

Apoi, totul a urmat un alt curs, pentru că el, antrenorul Virgil Moșneag, Eroul de acum 12 ani, a trebuit, la presiunea celor peste 4000 de spectatori, să schimbe oamenii, pe toți cei ce până atunci au jucat strâmb, pentru Aiud, pentru că risca altfel ca la Blaj, în acea duminică, să nu se mai joace fotbal. Cei ce au intrat, alături de cei tineri și de alții ce au luptat corect, au schimbat cursul meciului.

Își dă seama de gravitatea faptelor

Exercițiul de imaginație merge mai departe. Privirea anchetatorului este una rece, parșivă, dar pare uneori și înțelegătoare. Nu știe că în fața lui stă eroul Blajului din 1964. Surprinzător, anchetatorul îl trimite acasă pe anchetat, spunându-i că, data viitoare, când o să vină iarăși aici, adică peste două săptămâni, și o să-l întrebe dacă a luat banii de la Târnăveni și ce a făcut cu ei, ar trebui să fie mai explicit și sincer. Și i-a mai spus ceva: pe scaunul pe care a stat el, Virgil Moșneag, un antrenor de Divizia C, au stat oameni mari, miniștri, funcționari de stat… Și toți au spus până la urmă ce trebuia spus…

Zăbovim apoi, încă puțin, pe drumul de întoarcere la Blaj de la București și asupra momentelor ce au precedat un gest al antrenorului. Pe tren, cadrele succesive ni-l înfățișează pe eroul nostru cufundat în gânduri. Probabil că doar acum își dă seama de gravitatea faptelor, de faptul că, în primul rând, a desconsiderat ordinele de la centru. Și își aduce aminte mereu de ultimele vorbe ale anchetatorului: „Pe scaunul ăla au stat oameni mari…”

Povara banilor veniți de la Târnăveni, ceva ce ar fi trebuit să fie o premiere a întregii echipe pentru a juca în mod corect, sumă pe care el nu a mai împărțit-o cu nimeni, acum apasă, cu adevărat, enorm. Dar el mai făcut așa ceva și totul trecuse, fără anchete, la mica înțelegere.

Cum la fel de bine putea să fie mult mai convingător și toată lumea să fie de acord că acel meci trebuia pierdut.

Eroul orașului îngroapă banii și apoi recunoaște tot

Ajuns acasă, Virgil Moșneag, antrenorul echipei CIL Blaj, îngroapă suma primită de la Târnăveni la baza unei tulpini de viță de vie din propria-i curte.

La cea de-a doua venire în București, Moșneag răspunde foarte clar la toate întrebările, indicând cu exactitate și locul unde a ascuns banii. A rămas 6 luni în arest, la sediul instituției din București, până când la Alba Iulia a fost judecat și condamnat la 5 ani și 6 luni, în fața unei săli a tribunalului pline de blăjeni.

Anchetatorul acela, cu mimica lui rece, aparent înțelegătoare, de vulpoi bătrân, a avut dreptate. El, eroul Blajului din meciul de Cupă cu Petrolul Ploiești, nu avea cum să fie mai tare psihic decât miniștrii, funcționarii de stat, de rang înalt, ori alte persoane importante ce au mai stat ca și el, cândva, pe scaunul acela din clădirea de pe Calea Rahovei…

------------------------------
Dacă ţi-a plăcut articolul și vrei să susții SPORTescu, iți dăm cateva idei:
- folosim unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile afiliate, site-ul nostru primește un comision din partea magazinelor pe care le promovăm. Nu te costă nimic în plus și ai șansa să ne susții;
- intră în Comunitatea SPORTescu de aici;
- dă Share și transmite-l prietenilor tăi, poate și ei vor să-l citească.
Mulțumim.
----------
Acest articol este proprietatea SPORTescu.ro, fiind protejat de legea drepturilor de autor. Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Loading Facebook Comments ...